PASTORALA LA SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII DOMNULUI 2021 :Învierea Domnului –bucuria și nădejdea creștinilor

MIHAIL
CU HARUL LUI DUMNEZEU
EPISCOP AL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMANE A
AUSTRALIEI SI NOII ZEELANDE


Preacucernicilor preoți și tuturor binecredincioșilor creștini din eparhia Noastră:
Har, milă și pace de la Hristos Domnul nostru, iar de la Noi părintești binecuvântări.

 


"Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru ea" (Ps.117,24).


Iubiți credincioși și credincioase,


Hristos a Înviat!

 

Cuvintele profetului Isaia referitoare la Mântuitorul s-au adeverit odată cu venirea în lumea aceasta a Domnului Iisus Hristos. Când citim Sfânta Scriptură descoperim în cărțile Vechiului Testament, precum și în Noul Testament, mesajul lui Dumnezeu referitor la taina Patimilor, Morții și Îngropării, precum și taina Învierii Domnului din morți.

 

După activitatea Sa misionară de propovăduire a Evangheliei, descoperind lumii voia lui Dumnezeu Tatăl, îi pregătește pe Sfinții Apostoli, zicându-le: "Pe acestea vi le-am grăit, pentru ca întru Mine pace să aveți. În lume necazuri veți avea; dar îndrăzniți! Eu am biruit lumea!" (In.16,33).


Astfel, le prevestește moartea Sa înfricoșătoare pe Golgota în mai multe rânduri: "Pe când străbăteau Galileea, Mântuitorul a zis iarăși ucenicilor săi: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor Și-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Și ei s-au întristat foarte!" ( Mt. 17, 22-23).

 

Și iarăși: "Fiul Omului trebuie să pătimească multe și să fie defăimat de bătrâni, de arhierei și de cărturari și să fie omorât, dar după trei zile va învia" (Mc. 8, 31).

 

Mântuitorul subliniază totodată un adevăr profetic când le zice: "Adevăr vă spun vouă că voi veți plânge și vă veți tângui, iar lumea se va bucura. Voi vă veți întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie". (In.16,20).

 

Această bucurie sfântă au trăit-o mai întâi femeile mironosițe: "în ziua cea dintâi a săptămânii ... când au venit la mormânt dis-de-dimineață, fiind încă întuneric, și au văzut piatra ridicată de pe mormânt" (In.20,1). Atunci au auzit îndemnul Mântuitorului Înviat din morți: "Bucurați-vă" (Mt.28,9). Apoi au fost trimise să vestească Sfinților Apostoli vestea cea mare a învierii : "Duceți-vă și vestiți pe frații Mei să meargă în Galileea, și acolo Mă vor vedea" (Mt.28,10).

 

Atunci când li se arată apostolilor după înviere, le descoperă sensul jertfei Lui, întrucât le spune: "trebuia să se împlinească toate cele scrise despre Mine în legea lui Moise, în Proroci și în Psalmi" (Lc.24, 44).
Aceste cuvinte le dă ucenicilor speranța dar și hotărârea de a mărturisi cu bucurie învățătura Domnului Hristos, încredințați fiind și de dumnezeirea și de Învierea Lui din morți.
Sfinții Apostoli fiind martori ai jertfei și Învierii Domnului Hristos, în Sfintele Evanghelii, în epistole și prin predica lor, mărturisesc cu bucurie împlinirea Scripturilor. De aceea Sfântul Evanghelist Ioan, zice: "când S-a sculat din morți, ucenicii Lui și-au adus aminte că aceasta o spusese și au crezut Scripturii și cuvântului pe care îl spusese Iisus" (In.2, 22).


Frați creștini,

 

Aceeași bucurie o trăim și noi astăzi și mărturisim împreună cu profeții, cu femeile mironosițe, cu Sfinții Apostoli și cu sfinții Evangheliști și cântăm: "Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru ea" (Ps.117,24).

 

Sărbătorim și noi, așadar, Învierea Domnului Hristos și pentru aceasta cântăm troparul la slujba Învierii: "Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le" și apoi Luminânda la slujba Învierii " Cu trupul adormind ca un muritor, Împărate și Doamne, a treia zi ai Înviat, pe Adam din stricăciune ridicând și moartea pierzând; Paștile nestricăciunii, lumii de mântuire ".

 

Sărbătoarea Învierii Domnului Hristos este Praznicul cel mare al Bisericii, Sărbătoarea sărbătorilor, ziua cea mult așteptată de toată făptura care pierduse după căderea protopărinților în păcat, bucuria, pacea și lumina primordială, când omul trăia în comuniune cu Dumnezeu. Iisus Hristos biruitorul morții a luminat întreaga făptură coborând până la iad ca să elibereze de întuneric pe toți drepții Vechiului Testament. Totodată a adus lumina adevărului dumnezeiesc în lume, ca să risipească întunericul necunoștinței de Dumnezeu și să îl apropie pe om de Dumnezeu prin credință și prin lucrarea faptelor bune. În acest sens Sfântul Evanghelist Ioan, zice: "Și lumina luminează în întuneric și întunericul nu a cuprins-o" (In.1,5).

 

De peste 2000 de ani, prin cuvântul Evangheliei, Domnul Hristos luminează lumea și îi cheamă pe cei care vor să îl urmeze zicând:" Eu sunt Lumina lumii; cel care vine după Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții " (In. 8,12).

 

Să fim încredințați că El știe nevoile noastre, frământările, căutările și durerile noastre. În același timp, să fim încredințați că El este aproape și așteaptă să deschidem ușa inimii noastre ca să intre, să ne curățească de păcate și să ne arate calea spre Împărăția lui Dumnezeu.

 

Când omul îl caută cu sinceritate, Hristos Domnul se descoperă așa cum S-a descoperit lui nicodim care L-a căutat. Acesta era "om învățat și fruntaș al iudeilor" (In.3,1), din tagma fariseilor, cu demnitate socială înaltă dar care totuși "a venit noaptea la Iisus "(In.3,2). Dorea ca să îl cunoască pe Iisus din Nazaret- binefăcătorul mulțimilor, despre care vorbea tot Ierusalimul. După ce ascultă și se încredințează de învățătura Domnului, când fariseii îl acuzau pe Mântuitorul, acesta îl apără zicând: "Nu cumva, Legea noastră judecă pe om dacă nu-l ascultă mai întâi și nu știe ce a făcut?" (In. 7,51). După Răstignire, nicodim devine un credincios activ al Domnului. Când Iosif din Arimateea a mers la Pilat și a cerut să ridice trupul lui Iisus de pe cruce "a venit și nicodim... aducând ca la o sută de litre de amestec de smirnă și aloe. Au luat trupul lui Iisus și l-au înfășurat în giulgiu cu miresme, precum este obiceiul de înmormântare la iudei" (In.19, 39-40).

 

Mântuitorul însuși îi descoperise că El este Fiul Omului (In.3,13), așa cum consemnează Sfântul Evanghelist Ioan. Prin aceasta, nicodim a înțeles că El este Hristos despre care au vorbit profeții.

 

Întemeierea Bisericii Creștine a avut loc atunci când apostolul Petru arată poporului în ziua Cincizecimii, care a fost misiunea Domnului Iisus Hristos pe pământ. Cu argumente din Sfintele Scripturi le dovedește ascultătorilor că învățătura Sa este de la Dumnezeu, care S-a descoperit profeților, arătându-le și sfârșitul pe care L-a avut, pentru că Dumnezeu: "Pe Acest Iisus pe Care voi L-ați răstignit, L-a făcut Domn și Hristos" (Fapte 2, 36). Astfel, Hristos Domnul devine "piatra din capul unghiului" (Fapte 4, 11), devine capul Bisericii, pe care apostolii au L-au vestit după Cincizecime, prin puterea Duhului Sfânt. Conform tradiției, învățatul nicodim primește botezul de la Sfântul Apostol Petru și a murit mărturisind pe Hristos Domnul.

 

Dreptmăritori creștini,

 

Continuând lucrarea Apostolilor și a Sfinților Părinți, Biserica transmite astăzi mesajul Învierii. Mărturisim cu credință că viața este mai tare decât moartea, iar Lumina izvorâtă din mormânt a biruit și va birui întunericul pentru totdeauna. Prin jertfa Domnului pe cruce, a luat asupra Sa toate păcatele lumii și le-a pironit, pentru că ne spune Sfântul Apostol Pavel : "prin Sângele Lui, avem răscumpărarea și iertarea păcatelor" (Ef. 1,7), " Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât a dat pe Fiul Său, Cel unul Născut, pentru ca oricine crede El să nu piară, ci să aibă viață veșnică "(In.3,16).

 

Pentru acestea toate trebuie să ne păstrăm credința în Dumnezeu și să trăim în conformitate cu învățătura Bisericii primită de la Hristos Domnul. Să ne ostenim a trăi în duhul dragostei descoperită de El, care S-a jertfit pentru noi și pentru mântuirea noastră. Sfântul Apostol Pavel ne îndemnă să îi urmăm credința și dragostea pe care a avut-o el, care după ce L-a cunoscut, L-a urmat pe Hristos conformându-și viața cu învățătura dumnezeiască, zicând : "și nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine" (Gal.2,20).

 

Hristos Domnul ne așteaptă pe fiecare dintre noi ca să Îl urmăm. El nu silește pe nimeni, dar respectând libertatea omului, ne îndemnă:"Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie" (Mt.16,24).

 

Pentru aceasta este bine să cercetăm Sfintele Scripturi pentru că așa vom putea trăi "cu vrednicie înaintea Domnului, plăcuți Lui întru toate, aducând roadă în orice lucru bun și sporind în cunoașterea lui Dumnezeu"(Col. 1,10).

 

Să cercetăm Biserica pentru a ne împărtăși de harul revărsat prin Sfintele Taine, întrucât "El este capul trupului, adică al Bisericii, Cel ce este începutul, întâiul născut din morți, ca să fie El cel dintâi întru toate" (Col.1,18).

 

Cu întristare sufletească vedem de multe ori că fiii Sfintei nostre Biserici se îndepărtează de Domnul, de harul dumnezeiesc, de Sfânta Liturghie, de Sfânta Euharistie. Preocupări cotidiene, interese trecătoare și motivații diverse sunt aduse pentru a justifica lipsa de la Sfânta și dumnezeiasca Liturghie. Să nu uităm însă că timpul vieții pământești ne este dat ca să trăim în legătură cu Creatorul și cu semenii noștri, să ne bucurăm de darurile pe care le-am primit de la El și să le înmulțim prin dragostea arătată Domnului și celor de lângă noi. Totodată, prin acestea, să ne pregătim și pentru viața veșnică, întrucât Mântuitorul ne îndeamnă, zicând: "Iată, stau la ușă și bat de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el și el cu Mine" (Apoc. 3,20). Conform îndemnului dumnezeiesc ar trebui să ne cercetăm conștiința și să vedem dacă suntem noi înșine pregătiți ca să rostim ca pentru ultima dată: "aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie" în Împărăția lui Dumnezeu.

 

În această perioadă prin care trece lumea, epidemia de Covid-19 a cuprins întreaga planetă, mulți semeni au suferit, alții, bătrâni, dar și tineri, au și murit, iar alții sunt bolnavi sub îngrijirea medicilor. Este necesar ca să înmulțim rugăciunea către Domnul Dumnezeu ca să izbăvească lumea de boala aceasta molipsitoare. În același timp să ajutăm pe cei ce sunt în suferință după puterile noastre și să protejăm viața celor de lângă noi, arătând solidaritate frățească și creștinească.


Iubiți credincioși și credincioase,

 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2021 ca: „An omagial al pastorației românilor din afara României" și "An comemorativ al celor adormiți în Domnul - valoarea liturgică și culturală a cimitirelor".

 

Scopul temei dintâi, pastorația românilor din afara granițelor României, este de a căuta metode potrivite în noile condițiile de viață din afara României și totodată în timpul unei epidemii globale, pentru a păstra învățătura de credință ortodoxă, pentru a profunda educația creștină în parohie și în familia creștină, chiar dacă aceasta își desfășoară slujirea în diaspora, pentru ca prin învățătura creștin - ortodoxă, trăită în comuniune, în rugăciune și în împlinirea poruncilor, românii ortodocși să păstreze tezaurul de mare preț primit de la părinți: credința ortodoxă, limba română și tradițiile noastre românești.

 

Trebuie să subliniem că Biserica mărturisește pe Domnul Hristos răstignit și înviat din morți, propovăduiește adevărul descoperit de El prin Evanghelie și lucrează neîncetat pentru a conduce, a învăța și a sfinți pe om și întreaga creație.
De asemenea, prin comemorarea celor adormiți în Domnul, Biserica Ortodoxă Română dorește să sublinieze învățătura creștină despre sufletele celor trecuți în veșnicie, îndemnând ca fiecare să cerceteze locul de veci al părinților și bunicilor, să îngrijească mormintele lor, să nu folosească incinerarea celor decedați și să se roage pentru odihna sufletelor lor. Prin îngrijirea mormintelor și prin înfrumusețarea lor, prin ridicarea monumentelor funerare creștine arătăm dragostea și respectul nostru pentru înaintași și în același timp dăm valoare liturgică și culturală cimitirelor în care își dorm somnul de veci rudeniile noastre, care așteaptă și aceștia să învieze din morți spre viața cea veșnică.

 

La sărbătoarea Învierii Domnul Hristos ne rugăm să reverse peste fiecare în parte și peste întreg neamul românesc, belșug de har și de bucurii sfinte.

 

Iar din partea noastră, primiți urări de sănătate trupească și sufletească, bucurie, pace și liniște, împreună cu salutul pascal: Hristos a înviat! Adevărat a înviat Domnul!

 

Al vostru către Domnul rugător,


                                              † Episcopul Mihail
                 Al Românilor Ortodocși din Australia și Noua Zeelandă



Pastorala o puteti vedea in format PDF  aici.


Published in Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei și Noii Zeelande, Sîmbătă, 01 Mai 2021

News and events